vineri, 14 martie 2014

Propunere

Vreau sa-ti simt buzele calde
Cand imi simti mainile reci
Sa te trec prin apa-n noapte
Si prin foc tu sa ma treci.

Sa vorbim limbi diferite
Care sa le stim doar noi,
Sa vorbim fara cuvinte,
Sa fim plini cand suntem goi.

Reteta

Se ia o bucata din mare
Si se toarnă in doi ochi mirati,
Peste par se presara din soare
(cu rosu puteti sa asezonati)
Se lasa sa muste, sa tipe,
Pana apare un zâmbet frumos,
Se-amesteca-n sute de clipe
De sărut fraged-delicios
Se-ncinge pe plaja de-i vara
Sau la seriale de-afara e rau
La concerte se lasa sa sară...
Si asa se iubeste mereu

Am voie azi?

Am voie azi sa-ti cant un cântec ce ti-am scris când n-aveam somn?
Si am voie azi sa te tin in brate pana adorm?
Sau pot măcar sa iti gătesc ceva ce-ti place tie
Si sa încerc sa te alint apoi c-o poezie?
Si as mai vrea, daca mă lasi,
Si-ti sărut rosul din obraji
Si sa mă pierd in ochii tai si sa mă joc
Si-n bratele tale apoi sa-mi caut loc.

Si chiar de nu-mi dai voie
Tu sa stii
Ca o voi face
Azi si maine si in fiecare zi.

joi, 18 martie 2010

Infasor fularul inca o data dupa gat

Asteptam cu tigara-n mana sa vina trenul. Mi-au crapat buzele. Aveam timp sa mananc ceva, dar nu imi place sa intarzii, mai ales acum cand astept sa vina plecarea. Din cauza ninsorii intarzii sa ajungi. Imi infasor fularul inca o data dupa gat si trag mai repede din tigara pentru a-mi baga mainile in buzunar.
Ma uit lung pe linie si vad locomotiva. Arunc tigara si parca abia acum simt frigul. Simt cum ingheata sangele in mine cand imi amintesc ultima noastra conversatie la telefon. Nu am zis nimic. De ceva timp ascultam respiratia celuilalt la receptor si atat.
La vagonul 2...sau 3? Cobori singura cu bagajele, iti ridici privirea si ma vezi. Ma loveste mai tare ca gerul privirea sticloasa a ta. Iau una din genti. Cum a fost drumul? Nu, abia am ajuns si eu(te astept de jumatate de ora). Nu trebuia, dar m-am gandit sa te ajut cu bagajele. Intram sa bem ceva? Intram.
Caut un gest, o privire, dar acum nu mai reactioneaza la imaginea mea. Sunt la fel de simplu ca si ceilalti. Un fleac, m-a descifrat! Ne privim in ochi si totusi nu reusim sa schimbam mai mult de trei vorbe(oricum irelevante). Nu am mai facut, gandit si simtit nimic de la ultima intalnire. Traiesc senzatia asta pana in maduva oaselor pentru ca am trait mereu cu impresia ca nimic sunt fara ea(si naivitatea completeaza: si EA FARA MINE!). Privind mai tarziu inapoi am realizat ca impresiile erau corecte, avand in vedere universul limitat ce mi-l creasem si ca starile nu-mi erau false, dar ca mi le induceam. Imi este foame, dar mi-am luat si eu tot o cafea cu lapte.
Sparge brusc tacerea cu un cuvant al carui sens nu sunt capabil sa il inteleg:"gata". Ochii ii licaresc iar. O vad pentru prima oara dupa mult timp. Mai arunca niste cuvinte, dar nu-mi pot lua ochii de pe ai ei si parca nu aud nimic. Gesticuleaza si ia din cand in cand gurite mici din cafeaua fierbinte. Ii urmaresc fiecare ultim gest:al parului, mainilor, gurii.
Imi termin cafeaua, spun da, o sarut pe obraz si plec. Ma duc la peronul unde trebuia sa ajunga. Imi aprind o tigara si astept sa vina plecarea.

joi, 31 decembrie 2009

tipa de la bar

Iti place accentu meu. Stiu. Nu m-ai privit inca atat de apasator cum te privim noi pe tine. Mai bine te ignor. Ceilalti pot sa iti faca avansuri. Dar imi dau seama ca de ceva timp tragi cu urechea la conversatia noastra si zic asta pentru ca observ ca il tot pui sa repete ce a zis. Nu esti atenta la conversatia voastra. Se pare ca te-am acaparat cu ceea ce le zic eu baietilor. Sau doar mi se pare. Ce faci? aa...dansezi. Sari ca o nebuna si vad ca nu stii melodia. Adica tu te distrezi, esti independenta si dansezi ca o rebela pe melodia la care toti ne-am hotarat sa stam la mese. Uite ca vin fanii. S-au ridicat cativa tipi putin ciupiti. Se dau mari cu stiluri de dans orientale sau ce or fi alea. Clar! Dansul pinguiului-asta lipsea. Dar e bine. Eu imi termin berea. Ma duc la bar sa mai iau una. Iti fur un zambet. Stau la bar si astept sa fiu servit si parca mi-ai sters toata memoria cu privirea aia. Cum... wow! Si ce zambet...
Iau berea. Cum sa ma duc acum spre masa? calm? sa dansez si eu ptuin? nu, nu cu berea in mana. Se mai tine mult ala dupa tine? E o melodie pe care nu o stiu. Te-a luat in brate, dar danseaza ca un cocalar. Prietenii mei ies pana afara. Ies si eu cu ei si dam cate o gura din vodca de acasa. Uuuu.....e tare. Acum pot sa dansez penal. ma doare undeva de ce mai zici. Pana la urma cu rusinea mor de foame. Poate asa o sa iti mai fur o privire. Si ce zambet...
Intram si ne asezam iar la masa. Stingem cu bere si ne ridicam. O bomba de melodieeee. "Bah! deci clar asta e. Tre sa facem ceva!"-spiritul de turma. Divide and conquer. A plecat si ala pana la baie cred. Vin mai aproape. Ma omoara ochii tai si nu dansezi rau, nu mai sari ca o descreierata. Deschid gura si nu zic nimic. In fond, de ce sa zic ceva? Limbajul trupului ar trebui sa faca treaba asta, dar el zice:"Am baut, dar erai buna si inainte sa beau". Neah! revizuim tactica...sa zica: "sunt mai mult decat ok si nici tu nu esti rea", dar ochii mei ma dau de gol. In ei citesti cat de fraier sunt:"Imi place privirea ta. Si ce zambet..."
Dar e tarziu si nu mai ai nici tu chef de altii. Am tacut pana acum si nici nu am miscat vreo ceva. Incep sa te agaseze si avansurile papagalului cu care esti si care s-a imbatat si el destul de zdravan. Ma las batut. "Mai vreti o bere baieti?". Nu spune nimeni "nu" in seara asta. Ma duc la bar iar si vad ca ea se imbraca si tot discuta cu ala. Asta e!"3 beri". Simt o mana pe spate. Ma intorc. Ma ia in brate si ma musca de ureche. "Poate maine". Are pierce in buza. A plecat singura. Iau berile. Ma intorc la prieteni si ciocnim. Dansam. Am baut prea mult sau chiar ea era? A ei era privirea fetei de la bar, cu pierce. Si ce zambet...

duminică, 11 octombrie 2009

Jurnalul unui paranoic(5-the end)

Nu am mai scris pentru ca m-au urmarit. Nu mai sunt in siguranta nici fata de mine.
Ma chemat si am acceptat. Am fost un prost. Am acceptat sa aud pentru a nu stiu cata oara acele cuvinte reci care vor vajai in mine probabil pentru totdeauna.
Un soare mai rece ca acum nu am mai simtit de mult. Ma lovea pe frunte parca in ritmul in care ea isi recita discursul. De azi nu mai sunt al ei si nu mai este a mea. Sunt al nimanui. AL NIMANUI.
Pulsul imi bate in ritm cu palpaitul lumanarii de pe birou. Se face curent. Vad ca am uitat gemul deschis iar. Geamul. De ce imi pare ca l-am mai vazut deschis asa de atatea ori inainte?
Floare uscata, banca rece, tigari, dezacord. Totul suna grav in mine si simt ruptura cum se adanceste cu fiecare inspiratie a mea. ("sari!") Imi simt grumazul incalzit de atata fumat. M-a facut sa tremur. Pentru ce? Pentru CINE? M-au urmarit. Nu e prima oara si nu va fi ultima. ("sari!) Tremur!
Da! Iti simt respiratia in ceafa si-ti simt si privirea peste umarul meu. Te uiti cum imi scriu testamentul. ("sari!") TE AUD! Poate o sa fac chiar asta. Singur. A plecat. Am mai vazut geamul deschis asa...

sâmbătă, 11 iulie 2009

Jurnalul unui paranoic ( 4 )

Am fost astazi la ea. Am trecut pentru prima oara acel prag si m-am asezat in patul ei moale. A inceput sa imi povesteasca noile planuri ce le-a pus la cale cu prietenele ei. Eu ma cautam cu privirea in fiecare coltisor al acelei camere. Nu ma gaseam. Nu ma vedeam in acel pat. Dar am fost. Am mai fost in patul acesta. Inca puteam sa vad cutele ce le-am lasat in cearceaf si simteam inca vibratia noastra.
Am mai fost la ea. Ii vad buzele miscandu-se, dar nu pot deslusi nimic din ceea ce spune. Imi e familiara nuanta aprinsa a culorii peretilor. De ce traiesc in acest continuu sentiment de deja-vu? Clipesc si ii simt absenta. Nu mai este in camera. Nu o mai aud. Ma ridic din pat speriat. Din cativa pasi sunt in hol si tot nu ii aud glasul. Nu aud nimic. Este o liniste ce ma framanta. Nu este in baie, nici in bucatarie. Intru in ultima camera. Nimic. Vad un dulap si ma apropii de el. Il deschid. Ce cauta hainele mele aici? Tricouri, boxeri si hainele ei. Vad un sac jos. Il deschid si vad o aglomeratie de ciorapi. O parte sunt ai mei, o parte ai ei. De cand locuiesc aici?
Ma intorc. O vad asezata pe canapea. Se uita la televizor si imi vorbeste. Ma intind langa ea. Imi plimb mana prin parul ei. Ma priveste in ochi si ma saruta apasat pe obraz. Parca zvacnesc in mine cuvintele: " Te-am vazut plecand de atatea ori incat singurul loc in care stiu ca esti intr-adevar prezenta este in mine.". Dar o vad iar si as vrea sa imi pastrez aceasta imagine mereu. As vrea sa imi tatuez sarutul ei pe obraz. Mi-l vor lua si imi vor sterge memoria. Ma vor devora si voi ramane o conserva goala.
Sar!